ONU și-a îndreptat atenția, în ultima vreme, către vânzarea tot mai intensă a mașinilor second-hand.
Motivul? Aceste mașini reprezintă un pericol atât pentru mediu cât și pentru șoferi, iar ONU recomandă măsuri mai drastice în ceea ce privește importul acestora. Țările cele mai dezvoltate renuntă cu pași mărunți la mașinile vechi și poluante, acestea îndreptându-se tot mai mult către țările mai sărace, toate acestea fiind rezultatul scandalului Dieselgate si al motoarelor diesel.
Țările din Europa sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din exportul de mașini între 2015 și 2018 cu un număr impresionant de trei milioane de bucăți vândute anual.
Control amănunțit in Amsterdam
În anul 2019, autoritățile olandeze au descoperit că vechimea medie a autoturismelor care iși așteptau viitorii proprietari se învârtea undeva la 18 ani, majoritatea având norme de poluare cu mult inferioare, unele nefuncționale sau cu catalizatoarele foarte uzate, fiind practic degeaba.
UNEP subliniază faptul că numărul de automobile s-ar putea dubla până in anul 2050 dacă nu se iau măsuri în ceea ce priveste importul, asta însemnând ca vom avea parte de tot mai multă poluare și o calitate slabă a aerului pe care îl respirăm!
146 de state studiate de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, au niște reguli destul de delăsătoare în ceea ce privește vânzarea auto second-hand. Georgia, care taxeaza importul acestora decât în funcție de capacitatea cilindrică, are cele mai îmbătrânite mașini din lume. În Congo situația este și mai delăsătoare, cu o limită de vârstă de 20 de ani fără, atenție, nici o limită de emisii poluante.
Conform unui raport UNEP, din totalul de 14 milioane de vehicule vândute la nivel global, țările africane au importat cea mai mare parte a vehiculelor second-hand cu un procent de 40% din total, Europa de Est 24%, Asia 15%, Orientul Mijlociu 12% iar America Latină 9%.
POȚI CITI ȘI: Dacia în 2020 | Cine s-ar fi gândit?
POȚI CITI ȘI: BMW E30 / Bestie sau jucărie? (Istorie, concepte și teorii)
